PROMOTIE

Promotie valabila in farmaciile SENSIBLU pana la 30 Octombrie 2012

heder


» Lactobacili Vaginali » Flora vaginala

Echilibrul florei vaginale fiziologice

Ecosistemul vaginal este mentinut de o interactiune complexa intre flora vaginala, produsii microbieni, estrogen (factor hormonal) si factori gazda. Vaginul este rezistent la infectie prin doua mecanisme: aciditate marcata si epiteliu gros, protectiv. Alti factori gazda cum este sistemul imunitar, joaca de asemenea un rol important in mecanismele defensive vaginale.

Flora locala joaca un rol critic in apararea vaginala prin mentinerea unui pH local normal acid (3,8-4,2) in vagin:

  • Lactobacillus este bacteria dominanta intr-un ecosistem vaginal sanatos, cu rol critic in mentinerea si apararea mediului vaginal. Aciditatea mediului vaginal este urmare a secretiei de catre lactobacilii vaginali de acid lactic si respectiv peroxid de hidrogen (toxice pentru bacteriile anaerobe).
  • Glicogenul liber (continut in straturile mijlociu si superficial) este fermentat de catre Lactobacili care produc acid lactic si peroxid de hidrogen.

Sunt 5 -15 specii bacteriene diferite (streptococi grup B, E. Coli,etc), anaerobi si aerobi care populeaza vaginul. Tipul si numarul poate varia ca raspuns la modificarile normale si anormale de la nivelul vaginului.

Dintre factorii gazda, nivelul normal de estrogen este o conditie necesara pentru un mediu vaginal normal si rezistent la infectie. Estrogenul stimuleaza proliferarea si maturarea epiteliului vaginal, asigurand o bariera fizica pentru infectie. Epiteliul vaginal matur produce glicogen, necesar peuntru metabolismul lactobacililor. Daca nivelul de glicogen este redus, numarul de lactobacili scade. Conditiile asociate cu scaderea nivelului de estrogeni se asociaza cu o crestere a infectiilor vaginale.

Dezechilibrul florei vaginale

Modificarile care afecteaza pH-ul acid si determina un mediu mai alcalin determina scaderea numarului de lactobacili vaginali, cu suprapopularea vaginului cu organisme patogene si cresterea susceptibilitatii la infectii vaginale.

Dintre cei mai importanti factori ce contribuie la dezechilibrul florei vaginale amintim:

  • Antibioticele: modifica microbiologia vaginului si cresc riscul de infectie.
  • Variatii hormonale: scaderea nivelului de estrogeni sau cresterea nivelului de progesteron poate afecta epiteliul vaginal si creste riscul de infectie; variatiile hormonale sunt frecvente de-a lungul ciclului menstrual sau in sarcina.
  • Preparatele intravaginale: spalatura vaginala sau medicamentele intravaginale pot modifica pH-l vaginal sau afecta flora vaginala, modificand rezistenta la infectie.
  • Contactul sexual si spermicidele: sperma are pH alcalin, afectand astfel micromediul vaginal. 
  • Bolile cu transmitere sexuala (BTS): afecteaza microbiologia vaginului, modificand rezistenta la infectie. Alte organisme pot fi cauza simptomatologiei vaginale.
  • Stress-ul, dieta deficitara si oboseala joaca probabil un rol prin afectarea microbiologiei, pH-ului si sistemului imunitar (de asemenea posibil afectat de medicatie specifica gen: imunosupresoare sau corticoizi). 
  • Igiena intima excesiva: afecteaza direct pH-ul vaginal in functie de caracteristicile produsului folosit.
  • Corpii straini modifica pH-ul si microbiologia vaginului.
  • Modificarile functiei imune asociate cu infectia HIV se asociaza cu candidoza vaginala recurenta.
Simptomele dezechilibrului vaginal.

Suferinta mediului vaginal dezechilibrat prin pierderea lactobacililor specifici (link catre 4.2.1 Echilibrul florei vaginale fiziologice) se traduce printr-o multitudine de simptome si semne, cu intensitate variabila: prurit vulvuvaginal, secretii vaginale patologice, inflamatia locala ,arsuri si iritatii vulvovaginale, miros vaginal neplacut, discomfort local, durere la contact sexual, usturimi mictionale.

 

 Rolul Lactobacililor vaginalit:

Lactobacilus, a fost identificat initial in 1894 de catre fizicianul german A. Doderlein (Doderlein, 1894), fiind bacteria predominanta a microflorei vaginale normale a femeilor de varsta reproductiva (Redonto et al, 1990). La acestea, glicogenul este depozitat, sub control estrogenic pe suprafata epiteliului vaginal matur, unde este descompus in glucoza de catre celulele epiteliale vaginale si enzimele bacteriene (Redondo et al, 1990). Lactobacilii metabolizeaza glucoza la acid lactic, ce contribuie la mentinerea unui pH vaginal scazut (4-4,5) (Kandler si Weiss, 1986). Multe tulpini izolate de lactobacili produc peroxid de hidrogen (H2O2) cu activitate antimicrobiana (Klebanoff et al, 1986) iar 94-95% din acestea produc peroxid de hidrogen. Femeile colonizate cu lactobacili producatori de peroxid de hidrogen au sanse reduse de infectie vaginala, HIV si gonoree (Martin et al, 1999), respectiv vaginoza bacteriana (Hawes et al, 1996).

 
Simptomele vaginozei bacteriene includ: secretie vaginala si miros urat (“peste”); semnele clinice includ: pH crescut (>4,5), secretie omogena vaginala, test pozitiv –miros la adaugarea de hidroxid de potasiu 10 % la lichidul vaginal (“whiff test”), prezenta de celule clue (celule vaginale acoperite de bacterii) (Eschenbach et al, 1988). 
Studiile publicate sugereaza faptul ca capacitatea lactobacililor de a produce peroxid de hidrogen este asociata cu colonizare persistenta. Relevanta producerii de peroxid de hidrogen este sprijinita de faptul ca 85 % din femeile care au fost colonizate persistent cu lactobacili mai mult de 8 luni, au fost initial colonizate de lactobacili producatoare de peroxid de hidrogen (Vallor et al, 2001). De asemenea, frecventa crescuta a actelor sexuale si folosirea de antibiotice creste riscul de pierdere a colonizarii cu lactobacili producatori de peroxid de hidrogen. 
In incercarea de a dezvolta metode non-chemoterapeutice de a reface si mentine un tract urogenital sanatos s-a recurs la folosirea lactobacililor si exista dovezi ca anumite tulpini sunt eficiente cand sunt administrate local vaginal sau cand ascensioneaza de la nivelul rectului dupa administrare orala (Reid, 1995, Reidand Bruce,2001, Reid et al,2001).

Studiile au aratat ca tulpinile selectate de Lactobacilus Rhamnosus GR-1 si L. Fementum B-54 sau RC-14 inserate in vagin pot coloniza si intra in competitie cu agentii uropatogeni ducand la reducerea riscului de infectii urinare (Reid et al, 1994). 
Studiile au determinat ca ingestia orala de Lactobacilus Rhamnosus duce la popularea vaginala prin colonizare si ascensiune. Rezultatele arata ca doua tulpini au fost recuperate din vagin intr-o saptamana dupa ingestia de probiotic oral (Reid et al, 2001). Un trial randomizat placebo-controlat pe 64 de femei carora li s-a administrat capsule orale de L. Rhmanosus si RC-14 pentru 60 zile nu a aratat efecte secundare. Terapia a dus la o imbuntatire semnificativa a microflorei vaginale in termeni de prezenta a lactobacililor si scaderea a patogenilor. 
Acest lucru s-a datorat tulpinilor ce au ascensionat de la nivelul zonei rectale catre cea vaginala. Mecanismul de inlocuire ar putea implica competitia pentru receptori de legare pentru manoza folosite de ambele specii (Neth et al, 2000). Astfel, organismele supravietuiesc in conditiile unui pH scazut si sarurilor biliare din stomac, pasajului intestinal si reusesc sa ascensioneze spre vagin fara o interventie functionala. Se profileaza o alternativa valoroasa pentru profilaxia antibiotica si tratamentului infectiilor. Prin prezenta tulpinilor selectate de lactobacili administrati oral, microflora vaginala poate fi refacuta, putand astfel reduce riscul de vaginoza bacteriana, vaginita si infectii urinare. 

Flora vaginala este compusa dintr-un complex de microorganisme de multiple specii ce coexista, cu o dominare a celor anaerobe. Spre deosebire de flora intestinala, exista o variatie considerabila a florei vaginale ce poate fi atribuita fie folosirii de antibiotice sau variatiei hormonale din timpul ciclului menstrual, daca este sa numim numai doua dintre cauze.

Lactobacilii sunt specia vaginala dominanta la femeia adulta si au fost documentati in virtual toate studiile microbiologice cantitative. Mai mult de 90 % din flora vaginala normala este alcatuita din specii de Lactobacili, cu rol de protectie. Acest organism este factorul dominant microbian ce regleaza colonizarea, cresterea si prezenta organismelor non endogene din vagin. Majoritatea acestor specii sunt capabile sa elibereze peroxid de hidrogen (H2O2), in cantitati apreciabile si ating niveluri de pana la 107 si 108 unitati formatoare de colonii (CFU) pe gram de fluid vaginal. Acesti lactobacili mentin un ecosistem vaginal sanatos si protejeaza tractul genital feminin de organismele potential patogenice cum ar fi Gardnerella Vaginalis, responsabila in majoritatea cazurilor de vaginoza bacteriana.
Alt posibil mecanism inhibitor al lactobacililor include formarea de acid lactic, rezultand un pH vaginal scazut, mai putin de 4,5 (un mediu inhibitor pentru multe organisme, inclusiv E. Coli); competitia cu bacteriile exogene pentru locurile receptor de aderenta din peretii vaginali epiteliali; elaborarea unor substante antimicrobiene (bacteriocine); coagregarea cu bacteriile si stimularea sistemului vaginal imun pentru a creste mecanismele de aparare impotriva bacteriilor nonrezidente.
Lactoza este folosita ca prebiotic din moment ce serveste ca un bun substrat pentru Lactobacilus Rhamnosus decat pentru bacteriile uropatogenice sau Candida Albicans.

inchide


GynieL | Flora vaginala

 

 

» » Inapoi

Contact Info
Hyllan Pharma Company
Office Address Phoenicia Business Center, str Turturelelor 11, 2nd floor, sector 3,
Bucharest, ROMANIA.
Tel: +40 (21) 425.55.66



Web: www.hyllan.ro
E-mail: office@hyllan.eu

facebook  

Info


GynieL | Flora vaginala

GynieL | Flora vaginala

GynieL | Flora vaginala
Lactobacilus Rhamnosus si Lactobacilus reuteri versus Candidoza genitala